Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google

Ce-i iubirea?

S-a întors lumea pe dos,
Nu-i iubirea cum a fost...
El cu el pe-aceeași punte!
Ea cu ea, o singură luntre!

Nu-i iubirea cea cu rost,
E ceva...cam pe de rost.
El se jură c-o iubește...
Pentru alta-o părăsește.

Nu-i iubirea o migdală,
Este o pură amăgeală.
Ea îl joacă tot mai sec,
Și-'mpreună nu petrec.

A ajuns de râs iubirea...
A-'ntrecut pân' și gândirea.
Cine mai socoate-acum,
Să aleagă același drum?

De ocară sau de plâns,
De o joacă sau de râs,
Clar: iubirea-i înțeleasă,
Ca fiind de-a doua clasă.

Ia biletul...numai dus,
Cine vrea să ajungă sus.
Cine treapta o coboară,
Pe peron așteaptă-n gară.

Ce-i iubirea, cin' mai știe?
O fi un puf de păpădie...
Vântul bate, urlă-n spate,
Și o transformă-n anxietate.
( 05.02.2017)