Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google

Al meu...TIMP...

Am pus TIMPUL la tocat,
Să mai treacă nu l-as fi lăsat.
Am pus TIMPUL în buzunar,
Să nu se mai piardă în zadar.

TIMPUL...un calvar ciudat, arogant,
În ciudă el ne face si se cam preface
Că e destul pentru noi toți, chiar galant.
Dar cu răutate ne transformă, apoi tace...

Tăcut, strivit de chiar el însuși...TIMPUL...
Peste răstimp se-'ntrece a ne pune la păcat.
Mocnit, uneori adormit ori abia trezit...
Pe un perete sobru...trece printr-un...țăcănit...
( 29.01.2017)