Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google

Cărări...spre labirint...

Tristețea ta e mută, ca liniștea din noi,
Iar mim-ul joacă-n ochii tăi o jale de "apoi".
Pe chipul tău de piatră iubirea n-a murit,
În zbucium tardiv inima ți-este un trist jelit.

La Cerul cenușiu cu stele pale ridici glasul,
În agonie ceri un semn, o adiere îmi vezi pasul,
Te tragi în urma vremurilor calde ce ne-au fost,
Și vezi iubirea dur scurmată de deziluzii fără rost.

Un fals rapsod încheagă "două cuvinte"-n vers,
Acum, gândul și simțul nu au același mers.
De la răscruce, drumuri diferite noi am ales,
Și am pășit cu stângul într-un labirint pervers.

Parfumul durerii în freamătul nopții de-mi vei simți,
Vei slobozi în tine lacrimi, iertarea-ți vei dori.
Stelele palide de dor vor fi căzute pe pământ,
Să mi te-aducă-n lipsă, să mi te simt în gând.
( 01.02.2017)