vineri, 16 august 2019

Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google
Ce-i iubirea?

S-a întors lumea pe dos,
Nu-i iubirea cum a fost...
El cu el pe-aceeași punte!
Ea cu ea, o singură luntre!


Nu-i iubirea cea cu rost,
E ceva...cam pe de rost.
El se jură c-o iubește...
Pentru alta-o părăsește.

Nu-i iubirea o migdală,
Este o pură amăgeală.
Ea îl joacă tot mai sec,
Și-'mpreună nu petrec.

A ajuns de râs iubirea...
A-'ntrecut pân' și gândirea.
Cine mai socoate-acum,
Să aleagă același drum?

De ocară sau de plâns,
De o joacă sau de râs,
Clar: iubirea-i înțeleasă,
Ca fiind de-a doua clasă.

Ia biletul...numai dus,
Cine vrea să ajungă sus.
Cine treapta o coboară,
Pe peron așteaptă-n gară.

Ce-i iubirea, cin' mai știe?
O fi un puf de păpădie...
Vântul bate, urlă-n spate,
Și o transformă-n anxietate.
( 05.02.2017)

Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google
Frânturi de vers

Am adunat polii în căușul sufletului meu
Să tulbur vocile celor muți de întristare...
Am pus magie într-un vis și l-am făcut zmeu
Să dau prinților tomnatici si zânelor fade alinare.

În murmurul harpei un cânt nostalgic simt,
Cadența din mine...e-un sentiment perfid...
Vorbele dulci prin amarul lor încă mă mint,
Priviri viclene îmi ard suflarea ca un acid.

Imunitate nulă la amor, dornică de vise înaripate,
Pribegind prin rosturile vieții...cumva uitate,
Mi-arunc în Soare și Lună ocara iubirii pătate...
Și-aștept, zadarnic, din stele, iubirea far' de păcate.
(04.02.2017)

Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google
Talmeș...balmeș...

Am picurat pe stele...Luna,
Cu strălucirea-i de cristal.
Făcut-am Soarele cât aluna,
Din cer să nu cadă accidental.

Un curcubeu fără culori...
Am pus la mijlocul Terrei,
Să nu mai fie-n lume "dor"-i
Să fim extazul bucuriei...



Din dragoste-am făcut cercei,
La doamne să le șadă bine.
Din fantezii, buni papucei...
La "rele" pe domni să nu-i îmbie ...

Iar dacă îmi permiteți voi,
Din gânduri negre am să fac
Doar bucurii...întreg convoi
Și om vesel pe orice posac.
(02.02.2017)

Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google
Esența tare ...

Cu trup de flori, mireasmă "otrăvitoare",
Cu chip de zână pusă în altar...icoană...
Femeia...mereu diavol mic, o iubitoare,
Preschimbă dragostea în armă letală...

De vrei femeia...pază bună să-ti fii singur,
De te atrage...să fii mereu pus în frâu.
De ti-o dorești...atent să fii, privind în jur...
La vânătoare ies cei cu mintea la...desfrâu...



Cu soare-n ochi să o privești...nu-i greu...
O iubită se va dori la brațul tău cel cald.
În fata iubirii sale să nu fii convins ateu...
Iubirea-i poate fi curată ca un smarald.
(30.01.2017)

Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google
Un joc....e viața...

Viața pe șotron mi-am pus-o,
Până azi, greul mi-a prins-o.
Mi-am pus viața-n balansoar...
S-o trăiesc fără vreun "doar".

Viața-n tobogan mi-o slobod...
Spre final frumos s-o-'mbrobod.
Căci mi-e încâlcită-n fir de aur,
Din necazuri vechi o vreau tezaur.

Viața-i curcubeu de stele negre,
Pe Cerul alb stau mereu treze.
Viața...tablou în culori pastelate,
Cu bucurii ce se vor ...curtate.
(31.01.2017)

Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google
Iubirea! Un desfrâu?

Din culori pictat-am azi,
Iubirea în zeci de fiori...
Într-un alb pur, curat...
Semnul inimii am desenat!

Stropi de ploaie blândă,
Inima încet îmi inundă.
Pașii mi-i pășesc încet...
Simt gust greu de oțet.

Ochii spre Cerul cu stele mii
Mi-s amintiți și sper să vii...
În pahar turnat-am...vin...
Un "vin spre tine"...acel...divin...


Zâmbesc curat, un speriat gest
Mă ține-n mine...ca-'ntr-un arest.
O fi prea mult...ori poate că nu...
Fericirea mi-o fi doar un desfrâu?!
(18.02.2017)

Din volumul de versuri ”Poetesa imaginară” lansat pe 9 decembrie 2018 în Bonn, Germania

Foto, sursă: google
Trecut, prezent, viitor...
În scorbură de suflet iubirea o  păstrez.
Răsunător, sălbatic o pun pe-un Fa diez.
O las să clocotească în inima încinsă,
Să nu o mai răcească o vorbă dulce zisă.

Ungher de gânduri albe și vorbe înțelepte,
Desprăfuit de simțuri nedeclarate-n fapte...
E-o inimă de piatră făcută după lacrimi,
Și înveninată, poate, de miile de patimi.

Păstrând în amintire doar clipe minunate,
Tresaltă și suspină în trecerile-i toate...
Prezentul îl induce spre margini de trecut
Spre viitor îi este sensul...cu bine petrecut.
(31.01.2017)